Quiz climatic. Întrebări, răspunsuri, explicații

1. Care ar fi temperatura medie la suprafața planetei noastre în lipsa efectului de seră natural?

a) -18 °C

b) 0 °C

c) 15 °C

d) 18 °C

2. Efectul de seră “antropic” (adică, cel cauzat de activitățile umane)…

a) înlocuiește efectul de seră natural

b) echilibrează efectul de seră natural

c) se adaugă efectului de seră natural

d) nu interferează cu efectul de seră natural

3. Care dintre următoarele gaze prezente în compoziția atmosferei terestre nu este un “gaz cu efect de seră”?

a) dioxidul de carbon (CO2)

b) dioxigenul (O2) 

c) metanul (CH4)

d) vaporii de apă (H2O)

4. Care este principala cauză a creșterii concentrației de gaze cu efect de seră în atmosferă, înregistrată în ultimele decenii?

a) energia nucleară

b) energiile fosile (cărbune, petrol, gaze)

c) deșeurile diseminate în natură

d) hidrocentralele

5. Care sunt „rezervoarele naturale” care captează și stochează o parte semnificativă a CO2-ului emis de oameni în atmosferă?

a) norii și fluviile

b) fluviile și vegetația terestră

c) vegetația terestră și oceanele

d) oceanele și norii

6. Din cauza efectului de seră antropic, temperatura medie globală la suprafața Pământului a crescut, de la începutul revoluției industriale, cu…

a) +7,3 °C

b) +3,8 °C

c) +1,1 °C

d) +0,1 °C

7. Modelele climatice prevăd, până la finalul secolului XXI, creșterea temperaturii medii globale cu…

a) +2 °C

b) +3,5 °C

c) +5 °C

d) toate aceste scenarii (a, b, c) sunt posibile

8. În ultima perioadă glaciară (până acum circa 14.000 de ani), temperatura medie globală era mai scăzută cu aproximativ…

a) -5 °C

b) -10 °C

c) -15 °C

d) -20 °C

9. În ultimii 800.000 de ani, concentrația de CO2 din atmosferă a variat între 180 ppm și 300 ppm. În ultimele decenii ea a crescut și atinge în prezent…

a) 325 ppm

b) 360 ppm

c) 400 ppm

d) 415 ppm 

10. Care dintre următorii factori nu cauzează creșterea nivelului mărilor și oceanelor planetare?

a) topirea calotei glaciare din Groenlanda

b) topirea banchizei de pe Oceanul Arctic

c) topirea ghețarilor montani din Himalaya

d) dilatarea termică a maselor de apă care se încălzesc

11. Dacă umanitatea nu reduce semnificativ emisiile globale de gaze cu efect de seră, peste câteva decenii vom avea în diferite regiuni ale României…

a) vara, numeroase zile de caniculă, cu temperaturi în jurul a 50 °C

b) iarna, ploi mai frecvente și mai intense 

c) ambele fenomene (a și b)

d) nu putem ști, fiindcă știința climatică nu ne oferă scenarii fiabile la nivel regional 

RĂSPUNSURI ȘI EXPLICAȚII

1. Care ar fi temperatura medie la suprafața planetei noastre în lipsa efectului de seră natural?

Răspuns a: -18 °C

Efectul de seră este mai întâi un fenomen natural, indispensabil vieții! În lipsa “gazelor cu efect de seră” (GES), temperatura medie la suprafața planetei ar fi -18°C. Datorită prezenței și acțiunii GES-urilor, temperatura medie anuală pe Pământ este +15°C.

Pe Marte, unde atmosfera este foarte subțire și efectul de seră absent, temperatura medie este -50°C. Pe Venus, în a cărei atmosferă se găsește o cantitate foarte mare de GES, temperatura medie este +470°C.

2. Efectul de seră “antropic” (adică, cel cauzat de activitățile umane)…

Răspuns c: se adaugă efectului de seră natural

3. Care dintre următoarele gaze prezente în compoziția atmosferei terestre nu este un “gaz cu efect de seră”?

Răspuns b: dioxigenul (O2) 

Gazele cu efect de seră (GES) au proprietatea de a absorbi radiațiile infraroșii. Astfel, ele mențin căldura emisă de Pământ în straturile joase ale atmosferei (troposferă).

GES-urile absorb infraroșiile fiindcă prezintă o structură poliatomică, adică au cel puțin 3 atomi. Dioxidul de carbon are 3 atomi, metanul are 5, vaporii de apă 3, deci sunt GES-uri! 

Atmosfera este compusă în principal din diazot (78%) și dioxigen (21%), dar acestea au doar 2 atomi, deci permit trecerea infraroșiilor. 

4. Care este principala cauză a creșterii concentrației de gaze cu efect de seră în atmosferă, înregistrată în ultimele decenii?

Răspuns b: energiile fosile (cărbune, petrol, gaze)

Cauza majoră, responsabilă de emisiile de GES în atmosferă, este combustia resurselor energetice fosile (cărbune, petrol, gaz). Acestea generează cea mai mare parte a emisiilor. O altă cauză este utilizarea solurilor (defrişări, degradarea pășunilor, extinderea infrastructurilor).  

Atât centralele nucleare, cât și hidrocentralele produc o “energie decarbonată”, adică emit puține GES-uri. Energia nucleară comportă mari riscuri ecologice, dar nu pentru climă în mod specific. Deșeurile răspândite în natură generează și ele GES-uri, însă semnificativ mai puține decât energiile fosile și utilizarea solurilor. 

5. Care sunt „rezervoarele naturale” care captează și stochează o parte semnificativă a CO2-ului emis de oameni în atmosferă?

Răspuns c: vegetația terestră și oceanele

6. Din cauza efectului de seră antropic, temperatura medie globală la suprafața Pământului a crescut, de la începutul revoluției industriale, cu…

Răspuns c: +1,1 °C

Temperatura medie globală înregistrată  în ultimul deceniu (2011-2020) a fost cu 1,1 °C mai ridicată decât cea înregistrată în perioada 1850-1900.

Din 1970, temperatura a crescut mai repede decât în ​​oricare altă perioadă cunoscută. Fiecare din ultimele patru decenii a fost cel mai fierbinte deceniu din istorie.

7. Modelele climatice prevăd, până la finalul secolului XXI, creșterea temperaturii medii globale cu…

Răspuns d: toate aceste scenarii (a, b, c) sunt posibile

Experții climatici (IPCC) au elaborat diverse scenarii privind creșterea temperaturii medii globale până la orizontul 2100. Paleta de posibilități este între +1,5 °C și +5 °C, față de începutul erei industriale.

Un anumit scenariu se va realiza în funcție de o anumită cantitate de gaze cu efect de seră (GES) emisă în următoarele decenii de activitățile umane (energii fosile, utilizarea solurilor). Însă dacă emisiile de GES vor fi reduse rapid și masiv, atunci creșterea mai poate fi limitată la +1,5 °C. Invers, dacă eforturile de reducere a GES vor rămâne în continuare nesemnificative, atunci scenariul +5 °C nu poate fi exclus. 

8. În ultima perioadă glaciară (până acum circa 14.000 de ani), temperatura medie globală era mai scăzută cu aproximativ…

Răspuns a: -5 °C

Până acum circa 14.000 de ani, temperatura medie globală avea -5°C față de cea din sec XIX.

Un ghețar continental cu până la 3 km grosime acoperea o mare parte a Europei;  nivelul mărilor era cu 120 metri mai scăzut, modificând profund zonele litorale; n-ați fi recunoscut fauna, flora României (tundră, stepă)…

Să înțelegem deci că 5°C reprezintă o schimbare sistemică enormă! Atât -5°C, cât și +5°C!  

9. În ultimii 800.000 de ani, concentrația de CO2 din atmosferă a variat între 180 ppm și 280 ppm. În ultimele decenii ea a crescut și atinge în prezent…

Răspuns d: 415 ppm

Concentrația de CO2 din atmosferă a fluctuat în ultimii 800.000 de ani între 180 ppm („părți pe milion”) în perioadele glaciare, reci, și 280 ppm în cele interglaciare, calde. Din 1950, ea a crescut vertiginos, atingând în prezent nivelul de 415 ppm.

CO2 est principalul gaz cu efect de seră, care se acumulează în atmosferă și determină creșterea temperaturilor globale. 

10. Care dintre următorii factori nu cauzează creșterea nivelului mărilor și oceanelor planetare?

Răspuns b: topirea banchizei de pe Oceanul Arctic

Care factori și în ce proporție au determinat creșterea nivelului mărilor și oceanelor în ultimele decenii:

– circa 1/4, topirea calotelor glaciare (mai ales Groenlanda);

– circa 1/4, topirea ghețarilor montani;

– circa 1/2, efectul de dilatare termică a maselor de apă (când temperatura apei crește, volumul acesteia crește și el).

Banchiza de pe Oceanul Arctic a cunoscut o topire accelerată, pierzând circa 40% din suprafață în ultimele 4 decenii. Totuși, dat fiind că banchiza plutește pe apă, topirea ei nu ridică nivelul oceanului (principiul lui Arhimede). 

11. Dacă umanitatea nu reduce semnificativ emisiile globale de gaze cu efect de seră, peste câteva decenii vom avea în diferite regiuni ale României…

Răspuns c: ambele fenomene (a și b)

Pentru România, modelele indică pentru următoarele decenii o creștere progresivă a temperaturilor pentru toate anotimpurile, dar mai pronunțată vara și iarna. Vara, vor fi creșteri mai mari în sudul țării, iar iarna în regiunile nord-estice. Mediile de temperatură pot urca chiar cu +7 °C în luna august! 

Modelele climatice regionale indică, la nivelul României,  un semnal clar de reducere a cantității lunare de precipitații pe durata verii. Bărăganul, Dobrogea și vestul țării sunt regiunile în care acest semnal este cel mai puternic. Totodată se prevede o creștere a precipitațiilor în sezonul de iarnă. Semnalul creșterii precipitațiilor de iarnă apare cel mai clar în regiunile din centrul României.