Despre proiect

Problema

Chiar dacă schimbările climatice reprezintă o amenințare pentru fiecare român, nu suntem cu toții egali în fața incendiilor, inundațiilor, valurilor de caldură, furtunilor, degradării solurilor, distrugerii ecosistemelor locale. Vulnerabilitatea față de efectele schimbărilor climatice este astăzi foarte inegal distribuită nu doar în interiorul comunităților, ci și între acestea.

Numeroase orașe mici din România se află în stagnare sau chiar declin economic, demografic și social de trei decenii. Modelul convențional al dezvoltării le-a oferit rețete nepotrivite și a eșuat pentru ele. Prin urmare, aceste comunități nu dispun astăzi de suficient capital economic (bani, active), capital politic (reprezentare, influență), capital educațional (competențe tehnologice și organizaționale) pentru a putea realiza aceleași politici locale de adaptare la schimbările climatice ca orașele bogate, influente, bine conectate la rețelele naționale și internaționale.

Suntem în fața unei situații de “nedreptate climatică”! Adică, cetățenii (și mai ales tinerii) din aceste comunități mic urbane în declin contribuie semnificativ mai puțin la cauzele schimbărilor climatice – fiindcă lipsa dezvoltării și sărăcia înseamnă fluxuri mai reduse de materii și energii consumate, deci mai puține emisii de carbon – dar riscă să fie afectați semnificativ mai mult de efectele lor.

 

Protagoniștii

Protagoniștii proiectului sunt peste 400 de tineri liceeni (între 14 și 18 ani) și 60 de actori comunitari (profesori, bibliotecari, antreprenori, reprezentanți ai societății civile locale) din 13 comunități mic urbane, în care modelul de dezvoltare convențional nu produce de 30 de ani rezultatele promise:  Lupeni, Uricani, Târgu Cărbunești, Săcele, Câmpina, Moreni, Urlați, Turnu Măgurele, Oltenița, Călărași, Slobozia, Țăndărei, Moinești.

 

Intervenția

Premisa proiectului este că situația climatică a acestor orașe mici, în declin, nu va putea fi îmbunătățită fără dezvoltarea activismului climatic local. Mai ales în contextul lor, implicarea civică și voința politică a comunități trebuie să compenseze insuficiența structurală a mijloacelor economice, politice și educaționale disponibile pentru adaptarea la schimbările climatice.

În perspectiva dezvoltării activismului climatic local, modelul de intervenție al proiectului constă în capacitarea actorilor comunitari și, în special, a tinerilor:

1. să conștientizeze (awareness) realitățile și riscurile climatice, precum și nedreptatea climatică care afectează orașele lor și, pe această bază,
2. să pledeze (advocacy)pentru ca factorii de decizie să realizeze politici locale de adaptare la schimbările climatice ambițioase și alternative, adică decuplate de rețetele de dezvoltare convenționale (care au eșuat în aceste comunități).

Proiectul construiește aceste capacități activiste ale tinerilor și actorilor din comunități prin metode de educație nonformală și intergenerațională. Acestea sunt inovatoare, participative, creative și conviviale. 

 

Viziunea

Prin angajamentul lor, tinerii și cetățenii activi vor putea contribui la transformarea propriile comunități în „Orașe reziliente”, adică în orașe cu dubla capacitate:

• să anticipeze efectele schimbărilor climatice (pentru a reduce pe cât se poate impacturile „potențiale”), limitând astfel situațiile de criză;
• apoi (după impacturile „reziduale”, pe care schimbările climatice le vor produce oricum, chiar dacă vor fi implementate politici de adaptare), să reziste la perturbări, să își mențină o stare minimă de funcționare în momentele critice, să învețe din experiențele de criză, să își reorganizeze economia și serviciile sociale, „să se ridice” și să își reia dezvoltarea sub o formă regenerativă, plenară și durabilă. 

Reziliența unui oraș la schimbările climatice definește această capacitate de a se adapta economic, social, politic, cultural în ciuda vulnerabilității sale. Orașul este vulnerabil fiindcă îl afectează șocurile, perturbările, condițiile climatice adverse; dar este rezilient fiindcă acestea nu îi compromit procesele de adaptare și regenerare.

Specificul inițiativei este construirea rezilienței climatice a orașelor vulnerabile, de către tinerii și cetățenii activi din comunitățile respective, prin conectarea sistematică a abordărilor ecologice („verzi”) și sociale („incluzive”).

Vă invităm să ne unim forțele în cadrul acestui proiect sub egida „Lucrăm împreună pentru o Europă verde și incluzivă!”

Pentru mai multe informații despre demers, nu ezitați să ne scrieți la adresa: anamaria.paladus(at)gmail(dot)com.