Manifestul Buen Vivir-ului în comunitățile locale

Schimbările climatice, extincția biodiversității, distrugerea ecosistemelor, epuizarea resurselor naturale nu mai reprezintă acel “scenariu posibil”, amenințător dar îndepărtat, care ar putea afecta “generațiile viitoare”, pe “termen lung”. Fiindcă toate aceste fenomene ne afectează deja acum, pe noi, generațiile actuale! Ele se manifestă chiar aici, în comunitățile în care trăim! Prin urmare, nu mai putem neglija urgența ecologică, nici întârzia răspunsul nostru!

În diverse comunități din întreaga țară, se formează grupuri activiste de tineri care conștientizează aceste amenințări și pledează pentru asumarea urgenței ecologice de către cetățenii și structurile locale. Tinerii urmăresc să mobilizeze adulții pentru luarea de decizii responsabile în cadrul primăriilor orașelor în care trăiesc, al școlilor în care învață, al firmelor în care vor lucra când vor deveni la rândul lor adulți!

Un atu al tinerilor activiști este acțiunea intergenerațională și interpersonală. Tinerii îi sensibilizează și conștientizează mai întâi pe acei adulți pe care îi cunosc plenar – nu doar ca cetățeni sau ca profesioniști, ci și ca “persoane”. Acest “advocacy empatic” este facilitat de aproprierea existentă între oameni în comunitățile locale.

Alt atu al acestor tineri este conectarea lor la o mișcare națională cu care fiecare grup local se identifică. Mișcarea Buen Vivir-ului a luat naștere din activitățile comune, circulația ideilor și legăturile umane create între cei peste 60 de tineri activiști din 13 comunități mic urbane care, timp de un an (2021 – 2022), au animat un program complex de activități educaționale și de campanii pentru promovarea rezilienței urbane în propriile orașe – prin proiectul „Orașe reziliente”, implementat de REPER21, în parteneriat cu Terra Mileniul III, CDCD și Declic, cu finanțarea Activ Citizen Fund România.

Totodată, după ce se formează, aceste grupuri locale de tineri activiști au nevoie de susținerea acelor adulți, din comunitățile respective, care le împărtășesc preocupările și le pot ajuta să lupte împotriva sentimentului de izolare. Fiindcă deocamdată inițiativele acestor grupuri de tineri ecologiști rămân relativ solitare. Comunitățile sunt încă puțin receptive la apelurile la acțiune ecologiste deoarece, în ultimele decenii, viziunea autorităților și concepțiile cetățenilor au fost puternic “colonizate” de imaginarul modelului consumist, productivist și extractivist. 

Cui se adresează Manifestul Buen Vivir-ului?

Acest Manifest este adresat, de către fiecare grup local de tineri activiști ecologiști, adulților din comunitatea lor.

Dacă ați fost invitați să deveniți Semnatari ai Manifestului de față, înseamnă că tinerii activiști din comunitatea voastră vă consideră „cetățeni responsabili” și vă acordă încrederea lor!

Semnând Manifestul, le manifestați dorința voastră de a le asculta și înțelege preocupările, de a-i proteja, încuraja și susține, dar și de a le urma efectiv apelul la responsabilitate în cadrul propriilor voastre activități civice și profesionale. Tinerii se așteaptă ca ONG-ul, școala, firma, primăria în care activați să nu rămână spectator, ci să joace un rol de protagonist în ceea ce privește soluționarea crizei ecologice!

Dar înainte de semnarea Manifestului Buen Vivir-ului, să clarificăm obiectivele și prioritățile pe care tinerii vi le propun!

Pentru fiecare comunitate locală, urgența ecologică înseamnă adoptarea a două obiective: contribuția comunității la atenuarea crizei ecologice și, concomitent, adaptarea comunității la acele impacturi ecologice ce nu mai pot fi evitate. Fiecărei obiectiv îi corespunde o prioritate. Astfel, pentru a contribui la atenuare, comunitatea locală trebuie să își reducă semnificativ propria “amprentă ecologică”, în timp ce pentru adaptare trebuie să își consolideze “reziliența comunitară”.  

Reducerea amprentei ecologice nu înseamnă anularea completă a oricărui impact ecologic al comunității, ci atingerea unui echilibru între impacturile provocate și regenerarea ecologică. Comunitățile locale din România dispun deseori, în propria ecoregiune, de ecosisteme bogate (soluri, păduri, zone umede, râuri etc.) care pot fi depoluate, regenerate, “renaturate” în vederea obținerii acestui echilibru.

Fiecare dintre comunitățile noastre este un “sistem de sisteme”, care conectează funcțional energia, apa, economia, salubritatea, transporturile, educația, sănătatea, ordinea publică, guvernanța locală etc. Reziliența comunitară se referă la procesele ce permit acestor sisteme să absoarbă perturbările pe care suferă și să își revină după ele, astfel încât comunitatea să își păstreze identitatea, structura și funcțiile esențiale, precum capacitatea de învățare și cea de luarea deciziei, în vederea adaptării sale la noile condiții.

 

Asumând aceste două priorități, o comunitate își exercită responsabilitatea în două direcții!

Când își reduce propria amprentă ecologică, comunitatea voastră își exercită responsabilitatea globală față de fiecare cetățean al lumii afectat de impacturile sale. De exemplu, emisiile de carbon ale orașului vostru se răspândesc în atmosferă dincolo de oricare frontieră și contribuie, alături de emisiile tuturor comunităților, la dereglarea sistemului climatic global. Fiindcă atmosfera și sistemul climatic nu cunosc granițe, suntem cu toții responsabili față de ele în calitate de „cetățeni ai lumii”!

Când anticipează perturbările ecologice și se adaptează la ele, o comunitatea își exercită responsabilitatea locală, față de cetățenii săi. Chiar dacă criza ecologică planetară este generată de fenomene globale, adaptarea comunităților se realizează cu precădere la nivel local, relativ autonom. Prin urmare, adaptarea comunității voastre stă în primul rând în puterea structurilor locale: primării, firme, școli, ONG-uri) iar succesul său este determinat de atitudinea, deciziile și acțiunile oamenilor care animă aceste structuri.  

 

Să clarificăm acum provocarea pe care o acceptați, alături de tinerii activiști din comunitatea voastră, semnând acest Manifest!

Asumarea responsabilității ecologice în condițiile prezente ne cere în primul rând mult curaj! Asta fiindcă de multe decenii în comunitățile noastre a prevalat calea dezvoltării nedurabile care, în loc să le apropie, le-a îndepărtat semnificativ de echilibrul ecologic. Prin urmare, pentru ca reducerea amprentei ecologice și consolidarea rezilienței comunitare să nu rămână iluzorii, comunitățile noastre trebuie să își asume provocarea schimbării de traiectorie!

Aflate de decenii în căutarea așa-zisei “dezvoltări”, comunitățile continuă și astăzi să privilegieze politicile extractiviste, productiviste și consumiste. Este necesar să înțelegem că aceste politici nu scad, ci inevitabil cresc distrugerile ecologice! Ele nu consolidează, ci inevitabil deteriorează reziliența comunităților! Așadar, imaginarul actual al dezvoltării este responsabil de alegerile care conduc comunitățile și societățile noastre spre impasul ecologic și, în particular, spre cel climatic.

 

În viziunea tinerilor, nu este „prea târziu” pentru schimbarea de traiectorie. Calea schimbării este Buen Vivir-ul!

O atitudine esențială a grupurilor de tineri, din Mișcarea Buen Vivir-ului, este deschiderea de spirit. Aceasta este indispensabilă pentru de-construirea imaginarului dezvoltării nedurabile și re-construirea unui imaginar alternativ, care să asigure comunităților un “trai bun”. Tinerii activiști vor un mod de viață eliberat de extractivism, productivism și consumism! Cred într-un mod de viață construit pe armonia dintre Oameni în cadrul comunității și totodată pe armonia dintre comunitate și Natură – care oferă tuturor comunităților spațiul și șansa vieții!

Există orașe bogate și puternice, reprezentate de elite politice și economice influente, care acaparează mijloace semnificative pentru implementarea unor “proiecte de dezvoltare” gigantești, nedurabile. Tinerii din Mișcarea Buen Vivir-ului n-au asemenea mijloace financiare, nici active tehnologice și economice, nici influență politică – dar au idei și voință! Acest Manifest vă invită să-i susțineți!

Grupurile de tineri activiști au înțeles că, pentru a face față marilor provocări ecologice din prezent și viitor, comunitățile lor au nevoie de o adevărată metamorfoză. Aceasta poate începe într-o comunitate atunci când aceasta reușește să își imagineze efectiv și să își dorească intens acel „trai bun” pe care tinerii din mișcarea noastră au ales – în urma unui proces participativ de ideație^[1] – să îl numească “Buen Vivir”!

Buen Vivir-ul este o noțiune care nu presupune austeritatea și ascetismul comunităților. Contrar altor concepții ecologiste, Buen Vivir-ul nu se înscrie în paradigma „sacrificiului necesar”. Așadar, Mișcarea noastră nu promovează un model ecologist privativ și punitiv, ci dimpotrivă unul care are drept scop plenitudinea. Misiunea Buen Vivir-ului este să aducă în comunități mai multă viață (“Vivir”) și mai bună (“Buen”), nu una mai constrânsă și mai aspră. Renunțarea la mirajul consumismului, productivismului și extractivismului oferă comunităților posibilități de emancipare umană inedite!

În contextul de astăzi, comunitățile trebuie să își co-construiască un viitor sustenabil, dar în aceeași măsură dezirabil! Bucuria de a trăi (“la joie de vivre”) este cea mai bună rețetă pentru ieșirea din impasul și din tristețea modelului extractivist, productivist și consumist. La scara acțiunii lor, tinerii din Mișcarea BuenVivir-ului doresc să contribuie la o societate mondială a comunităților sustenabile din punct de vedere ecologic, interculturale și solidare, conviviale și optimiste! “Manifestul Buen Vivir-ului” vă solicită să susțineți această viziune, împărtășită de tinerii din comunitatea voastră, cu privire societatea de mâine!

^[1] În aprilie 2022, la Predeal, peste 60 de tinerii din 13 orașe mici, reuniți într-un atelier de construcție participativă de scenarii, și-au imaginat “Orașul Buen Vivir-ului”. Tinerii participanți l-au numit astfel fiindcă au fost inspirați de viziunea și de experiențele de emancipare ale popoarelor autohnone din America de Sud. Nu în ultimul rând, utilizarea conceptului de Buen Vivir, în limba spaniolă, evită confuzia cu discursurile politicienilor români, care și ei în nenunărate rânduri au evocat și promis cetățenilor “traiul bun”. 

___

 

Atenție!

Acest Manifest este adresat adulțiilor din acele comunități în care s-au format grupuri de tineri care se recunosc în Mișcarea Buen Vivir-ului. Adultul îl va semna în urma invitației primită de la unul sau mai mulți tineri activiști din comunitatea sa. Pe lângă asumarea principiilor Buen Vivir-ului, Mișcarea noastră are ca fundament încrederea personală și intergenerațională creată în cadrul comunităților.